Inaintea acestei ture am mai avut doua iesiri, una la Cernica intr-o zi foarte calda, unde s-a lasat si cu un picnic ad-hoc si o alta o saptamana mai tarziu prin campul din spatele Otopeniului.
Cea din Otopeni a insumat 75 km dus-intors, drumul fiind foarte frumos. Punct terminus a fost comuna Ostratu langa Corbeanca, dincolo de Paradisul Verde, care fie vorba intre noi numai paradis nu e, dar la noi ideea de rezidential capata niste valente de-a dreptul grotesti. Dar asta e alta discutie, acum este vorba despre bicicleala si timp liber.
Traseul pana la Comana era o idee mai veche pe care nu apucasem sa o pun in practica, asa ca am luat una bucata var si am defilat cu 30 km/h din parcul Tineretului, prin Berceni, pana pe malul Argesului in Colibasi. Dupa o scurta pauza si cateva curmale, am ratacit putin pe malul raului pana cand un nor mare si vinetiu ne-a gonit peste Arges.
De acolo prin padure, pe drumul asfaltat ce duce catre sat, ne lumina calea un soare superb in timp ce pe partea opusa a raului turna cu galeata, pana spre Bucuresti.
Drumul pustiu, fara masini, care strabate partea nordica a padurii Comana este superb, racoarea, aerul curat te imbie sa dai la pedale fara oprire si ai vrea sa nu se termine, sa nu se mai termine...
Am trecut prin sat si am facut stanga tot prin padure, catre Vlad Tepes, am oprit sa fac o poza si surpriza...pana pe spate. Tantarii hamesiti asta asteptau, s-au napustit asupra mea si si-au facut plinul pentru o saptamana. Oricat de multi tantari ar fi la Comana, drumul ala merita din plin asa ca nu mai conteaza. A se vedea in imaginea de mai jos:
Din Vlad Tepes am reintrat in padure mergand spre sud, cerul era plin de nori amenintatori, batea vantul, dar ploaia ne-a ocolit si de data asta, in schimb facuse o tura prin zona cu vreo doua ore inainte asa ca ne-am ales si cu o noroiala pe cinste, mai exact a trebuit sa mergem pe langa biciclete vreo 2 sau 3 km din cauza baltilor.
Dupa lupta cu baltile am iesit iar intr-un drum asfaltat, tot prin padure, drum care face legatura intre Oltenita si Giurgiu. Alta splendoare, alt drum minunat si bineinteles alt moment in care ma intreb ce caut in jungla urbana intre betoane si fiare care ocupa atat de mult din spatiul citadin, pana la refuz.
Dupa ce am iesit din zona de padure, am facut stanga pe camp cu intoarcere catre Arges si apoi Bucuresti.
A fost o tura superba, am beneficiat de o temperatura excelenta pentru pedalat, fara soare in moalele capului, asa cum se intamplase cu o saptamana inainte la Otopeni. Am avut un randament excelent tinand cont ca am mers aproape continuu cu doar doua mici opriri si in total am parcurs 120 km. Harta este mai jos. Pana la urmatoarea aventura, SPOR LA PEDALAT !
View Comana in a larger map



.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)