Conform programarii, urma sa iesim la o tura cu bicicleta in urmatorul weekend cu soare. Sambata a saptea zi din aprilie, soare si caldura cat cuprinde, asa ca ne-am echipat frumos cu colantii si bluzele din dotare, sepci, manusi, tot harnasamentul si am purces in mica noastra plimbare.
Intram noi cu biclele la metrou si de aici incepe aventura :D. Se lasa cu carat de bicla pe scara rulanta de la metrou si priviri de tot felul :P. Coboram la victoriei si ne proptim pe pista de biciclete pana in herastrau si apoi drum intins pana la padurea baneasa. Acolo intram intr-o alta dimensiune, aer curat, liniste, o minunatie ce mai. Ne facem rapid planul de bataie si ne avantam pe cararile mult promise. Dupa o tura in viteza ne hotaram sa inspectam si prima parte a traseului de la Prima Evadare pe care eram foarte curioasa sa-l descopar si eu, dupa ce in urma cu un an omu' meu se luptase crunt cu noroaiele la maratonul cu pricina.
Toate bune si frumoase, trag de manetele de la schimbatoare intr-o veselie pana ma obisnuiesc cu stilul de pedalare prin padure si cand mi-e lumea mai draga, hop...dam de cativa copaci proaspat cazuti pe poteca. Ia si coboara de pe bicla si lupta-te cu ramurile si cracile pana la loc comanda; dupa ce depasim cateva obstacole din astea iaca alta provocare, in fata rotilor noastre se asterneau niste sleauri cumplite proaspat sapate de carutele unor oameni de bine care "curata" padurea cu grija pentru ecosistem...!
Dupa 2 ore de pedalat pe coclauri ne-am oprit sa alimentam ghiozdanelele. Scoatem din traista 2 covrigi cu mac (cumparati in graba de la metou), 2 banane, cateva galete de orez, susan, juma de cioco ramasa de cateva zile si niste curmale uscate uitate prin rucsacul meu de sala si ne punem pe infulecat. La cat de foame mi se facuse puteam sa jur ca a fost cea mai grozava masa ever :). Dupa ce le-am linistit pe burtici si ne-am bucurat indeajuns de soare am gasit potrivit sa ne indreptam spre casa. Am incalecat pe dansele si da-i bice pana la metrou, numai ca de data asta pe langa priviri curioase si mai putin decente s-a lasat cu niste deochiuri, ca deee, asa e una lume de pe la noi. Desi nu este crestineste i-am zis vreo doua in gand cucoanei care se holba insistent la aliura omului meu. Si ca sa se incheie bine experienta din tunele am luat biclele la spinare si hopa sus cu ele peste barele de la metrou si apoi tup pe scari pana afara. A lu' Vlad esti un erou, multam fain ca m-ai suportat azi cu tot cu aventurile stii tu care si abia astept sa ne aventuram la o noua bicicleala !!
